Scris de Vlad pe octombrie 2, 2008
[sau ce poţi scrie când ai chef să scrii, dar n-ai idei, originalitate sau vocabular sau eviţi deliberat review-ul la "Death Magnetic" ^^]
Pentru că, deşi la început (inevitabil) vor fi certuri, lumea se va obişnui. Va accepta. Şi, astfel, ajung să reziste până la capăt (şi nu doar o singură dată) piese gen “Voodoo Child”, “Comfortably Numb”, “TNT”, “Back in Black”, “Battery”, “Master of Puppets” sau “In the Death Car”, precum şi eventualele piese de negri [aici: aproape tot ce apare nou în mainstream-ul american]. Profesorii ajung să se manifeste şi ei, de la combina scoasă din priză şi ameninţări cu confiscarea, până la câţiva paşi de dans practicaţi în drumul spre catedră, când noi “uităm” să închidem atunci când sună.
Ah, şi pentru că ai o satisfacţie inegalabilă atunci când răsună “Ameno” pe coridoare şi ceilalţi se uită spre clasă cu un evident “WTF?!” imprimat pe feţele lor ^^ . Şi când, eventual, mai vine şi puiul de deputat, cu două clase mai mici, şi întrerupe momentul nostru suprem.
“- Băi, în ce limbă cântă ăştia? Mayaşă? – E latină, băi! – Iaca! De unde ştii că-i latină? Ce înseamnă Ameno? – Amin, mă! [manic laughter time]“
Publicat în School Days | Etichetat: ameno, era, muzica, pui de deputat, scoala | Lasă un comentariu »
Scris de Vlad pe septembrie 29, 2008
Astăzi m-am convins pe deplin că religia predată în şcoli, cel puţin în forma actuală, mi se pare o inutilitate. Pur şi simplu, în locul unei ore libere sau a unei materii mai.. erm.. practice?, se insistă cu lucruri care ar fi trebuit ştiute şi aprofundate încă din clasele primare. De fapt, nici n-ar trebui să se mai găsească în gimnaziu, ca să nu mai zic de liceu. Astfel de lucruri ar trebui învăţate din familie sau chiar prin autoeducare decât să fie studiate. În schimb, o oră de istorie a religiilor mi s-ar părea infinit mai folositoare decât ce se face acum. Dar cine s-ar gândi la aşa ceva…
În altă ordine de idei, replica zilei (care cred că îşi va găsi un locşor permanent în sidebar): “Să nu mai aud vreun zâmbet.”. Venită din partea profesoarei de info.
Publicat în Din puţul gândirii | Etichetat: religie, replica zilei, scoala | Lasă un comentariu »
Scris de Vlad pe septembrie 18, 2008
Revin după câteva zile de pauză cauzate de un hard disk foaarte neascultător. O formatare completă va veni cam într-o săptămână, iar probleme nu cred că vor fi decât cu aşteptarea simpaticilor de la RDS pentru a avea net.
Şcoala a început. Oh, the joy.. Cu un diriginte care e printre cei mai buni profesori de mate din oraş şi cu o singură oră de info pe săptămână am ajuns să fim o clasă de mate-info (ideea e că “mate” trebuia să fie muuuult mai mare decât este, şi “info” muuuult mai mic; ceva gen 
), vorba unui coleg. Programul de luni fu: “De la 9 la 12, primele trei ore matematică”.
Patru zile, un profesor nou şi o notă. Şi replica zilei (de azi) venită din partea profesoriului de istorie, un tip foarte foarte simpatic de altfel. Aceasta vine în contextul unei discuţii despre “Braveheart”: “..fără istorie n-ai cum să înţelegi complet filmele astea, de ce a făcut ce-a făcut Willam [n.m. William Wallace], sau cum îl chema pe el..” (aproximare, 70% corectă, ideea oricum asta ar fi)
În decurs de numai cinci zile am văzut cele mai penibile partide ale României de când urmăresc fotbalul. Şi la una am avut extraordinara onoare de a o vedea la faţa locului. Şi anume un România – Ţara Galilor 0-3, la tineret. În schimb, alaltăieri am văzut cel mai frumos meci al unei echipe din România în competiţiile din Europa de la Dinamo Kiev – Steaua 1-4 de acum doi ani. CFR Cluj bate, dracu’ ştie cum!, în deplasare la AS Roma (2-1), cu numai trei români în formaţia de start. Feel the contrast?
De multe zile ascult în prostie Death Magnetic, album bun, deşi cam păleşte în faţa albumelor din anii ‘80. Se ridică, însă, la nivelul lui Black Album. 8/10. Review coming soon.
Yawn.
Publicat în Diverse | Etichetat: death magnetic, fotbal, istorie, mate, replica zilei, romania, scoala | Lasă un comentariu »
