Ce va face Losfer de 1 decembrie

[sau mai bine zis ce face deja]

Va scrie noi flash-uri.

Va merge la cursuri de percuţie pentru va afla că nu se fac din cauză de zi naţională.

Va trage tare cu “Ion”, pentru a se pregăti de *aham* procesul de mâine.

După ce se va trezi se va uita din nou la acest post şi se va minuna de câtă valoare, talent şi inspiraţie i-a trebuit pentru a-l scrie.

Nu se va uita la cine a câştigat uninominalele.

Va sta acasă şi va cinsti sărbătoarea naţională a României cu o sticlă de Borsec şi o friptură.

Şi acum flash-urile:

Cea mai tare veste a ultimelor săptămâni (for me şi nu numai) vine din partea unui coleg care a vorbit cu cineva care a văzut pe net (click me!) că vine Motörhead la B’ESTFEST ‘09! Partea cea mai buna? Că am permisiunea de a merge, atât timp cât găsesc companie pentru deplasare (facil). Asta vine ca o gură de oxigen după ce n-am fost la nimic fiindcă nu descoperisem pe-atunci artistul (ex. Jethro Tull, Deep Purple, Judas Priest) sau pentru că nu a stat în puterea mea să conving autoritatea supremă. (“Ce să cauţi tu la ţicniţii ăia? Stai acasă, ce să cauţi tu la Bucureşti?”)

Joi am asistat la un concert RIFF (aici site), o formaţie din Sibiu (din câte am înţeles) care îşi promova cel de-al zecelea album din istoria lor de 38 (!) de ani. După vizionarea unor clipuri cu ei, m-au dus cu gândul la Iris, dintre trupele româneşti, chit că nu prea m-au impresionat. Concertul a contrastat puternic, însă, cu ce ascultasem până atunci. Partea vocală, de care mă temeam un pic, a fost rezolvată cu succes prin includerea unui colaborator mai vechi, care “se întâmpla să fie în sală” [LE: Big mistake here. See comments]. Versurile, însă, care evident că n-aveau cum să se schimbe faţă de versiunea studio, mi-au lăsat cel mai mult de dorit. Acest neajuns puternic a fost, totuşi salvat (şi făcut uitat, până la urmă) de partea instrumentală, care a sunat extraordinar (unele bucăţi mi-au amintit chiar de trupe mai..um..hard de pe scena internaţională), graţie chitaristului Florin Demea, dar mai ales percuţionistului Lucian Fabro, care mi-a lăsat cea mai bună impresie dintre toţi. La final, cumpărat disc şi mers până în culise. Foarte amabili. Obţinut autografe. Şi, accidental, un pix. Per total, cea mai bună metodă de a cheltui 5 lei într-o seară de joi.

Hmm.. Manelarii de sub mine au dat-o pe Linkin Park. Să fie un semn bun?

Flash v1.1

Revin după câteva zile de pauză cauzate de un hard disk foaarte neascultător. O formatare completă va veni cam într-o săptămână, iar probleme nu cred că vor fi decât cu aşteptarea simpaticilor de la RDS pentru a avea net.

Şcoala a început. Oh, the joy.. Cu un diriginte care e printre cei mai buni profesori de mate din oraş şi cu o singură oră de info pe săptămână am ajuns să fim o clasă de mate-info (ideea e că “mate” trebuia să fie muuuult mai mare decât este, şi “info” muuuult mai mic; ceva gen ), vorba unui coleg. Programul de luni fu: “De la 9 la 12, primele trei ore matematică”.

Patru zile, un profesor nou şi o notă. Şi replica zilei (de azi) venită din partea profesoriului de istorie, un tip foarte foarte simpatic de altfel. Aceasta vine în contextul unei discuţii despre “Braveheart”: “..fără istorie n-ai cum să înţelegi complet filmele astea, de ce a făcut ce-a făcut Willam [n.m. William Wallace], sau cum îl chema pe el..” (aproximare, 70% corectă, ideea oricum asta ar fi)

În decurs de numai cinci zile am văzut cele mai penibile partide ale României de când urmăresc fotbalul. Şi la una am avut extraordinara onoare de a o vedea la faţa locului. Şi anume un România – Ţara Galilor 0-3, la tineret. În schimb, alaltăieri am văzut cel mai frumos meci al unei echipe din România în competiţiile din Europa de la Dinamo Kiev – Steaua 1-4 de acum doi ani. CFR Cluj bate, dracu’ ştie cum!, în deplasare la AS Roma (2-1), cu numai trei români în formaţia de start. Feel the contrast?

De multe zile ascult în prostie Death Magnetic, album bun, deşi cam păleşte în faţa albumelor din anii ‘80. Se ridică, însă, la nivelul lui Black Album. 8/10. Review coming soon.

Yawn.

Quoted for truth

From Flash ( 4 august ‘08 )

“Rapid nu ia titlul anul ăsta, la fotbal (şi ştiu ce zic). Dacă-l ia, îmi tai nemilos pletele. Right down to the skin. And I mean it!”

Losfer

QFT

Flash

E 2:44. La aprox. 9 mă trezesc, iar la 11 trebuie să fiu la stomatolog, deci ar cam trebui să mă odihnesc. Totuşi, ideea nu mă atrage deloc; ar însemna încă 6 ore irosite.. nu văd de ce trebuie să îmi pierd tocmai o treime din viaţă numai şi numai cu regenerarea.. I mean, trebuie să apară metode care să substituie somnul, sooner or later.. sau sunt oare singurul care gândeşte şi scrie aiurea la ora asta?

E clar, Poli retrogradează anul ăsta şi stabileşte un nou paradox: un joc ultra-defensiv cu câte 2 goluri luate pe meci după greşeli în apărare. Eh, măcar la meciurile cu Prefabricate Modelu sau Concordia Chiajna să fiu lăsat, că acolo chiar n-au cum să vină huligani care să se bată între ei.

Am început să urmăresc “House M.D.” (sau Dr. House, cum îl ştiu românii). Concluzia după două episoade: Hugh Laurie rupe. De prisos să spun că el face tot serialul… dar chiar tot!

Logică românească: Un bilet simplu de autobuz costă 1.5 lei, poate fi cumpărat de la şoferi sau de la fiecare staţie. Intri în autobuz şi dai 2 lei şoferului. El, cu teancul de bilete necompostate şi cu grămada de monede de 50 de bani lângă el, îţi dă înapoi un leu şi îţi dă un bilet compostat. Păi cum.. mă-sa? Ca să îţi economiseşti 50 de bani? Sau ca să îl dai în gât atunci când vine vreun controlor şi îţi spune că seria nu e bună, ca mai apoi el să-ţi spună că-l minţi pe controlor, să pornească un scandal imens şi să dea toţi vina numai şi numai pe tine că trebuia să-ţi iei bilet întreg şi că şoferul nu are vreo vină? Şi să-ţi dea şi amenda clasică, pe lângă?

Rapid nu ia titlul anul ăsta, la fotbal (şi ştiu ce zic). Dacă-l ia, îmi tai nemilos pletele. Right down to the skin. And I mean it!

Am două lepşe. Mă ocup de ele mai târziu.

Mâine încep schimbările mai serioase la blog. Îl voi face mai frumos, sper.

E 3:23.. cred că mă retrag de-acum. Dar nu înainte să se termine “The Outlaw Torn” – Metallica ^_^ .